O schemă mai detaliată a procesului de creare a unei cooperative cu etape și acțiuni pe care acestea le presupun este inclusă în figura 5. Aceasta include
1. Analiza situației actuale a membrilor și a pieței – sondaj în rândul posibililor membri
2. Consolidararea grupului de inițiativă – stabilirea misiunii și obiectivelor strategice ale formei asociative
3. Înființarea – constituirea juridică
4. Studiu de fezabilitate și plan de afaceri al cooperativei
5. Operaționalizare
Noi am prevazut acești cinci pași cheie. Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal U.N.C.S.V. prevede un proces în 10 pași pentru a ajunge la realizarea scopului propus.
Sursa: https://www.uncsv.ro/despre-cooperative/cum-sa-infiintezi-o-cooperativa-agricola-in-romania.html
Grupul de inițiativă va putea pleca de la nevoile proprii sau, dacă dorește să invite mai mulți fermieri din comunitate, va putea realiza chestionarea potențialilor membri-utilizatori pentru a explora nevoile membrilor potențiali, volumul anticipat de afaceri, locația și caracteristicile viitoarei întreprinderi / afaceri cooperatiste, opiniile potențialilor membri. Vor discuta rezultatele sondajului și vor realiza o analiza preliminară a costurilor cu potențialii utilizatori ai serviciilor cooperativei, discutați toate problemele legate de acestea.
Analiza situației actuale a membrilor și a pieței printr-un sondaj în rândul posibililor membri este necesară în elaborarea strategiei de dezvoltare a formei asociative. Aceasta presupune realizarea și aplicarea unui chestionar (aprox. 100 respondenți) în comunitatea unde dorim să pornim cooperativa și interviuri cu membri importanți ai comunității.
Grupul de inițiativă / Comitetul Director trebuie să afle tot ce poate despre potențialii membri ai cooperativei și ce ar putea face cooperativa pentru ei. De asemenea, are nevoie să înțeleagă cât mai bine piața în care cooperativa va funcționa.
Cooperativa este un ‘vehicul’ cu ajutorul căruia membri își vor putea rezolva anumite probleme. Este de aceea necesar să determine potențiala utilizare a acestui ‘vehicul’ de către un viitor membru cooperator. Aceste lucru se poate realiza prin intermediul unui sondaj în rândul potențialilor membri.
Sondajul ar trebui să exploreze patru domenii:
1. Nevoile membrilor – Măsurarea interesului fermierilor pentru asociere
Cooperativa este formată și operată cu unicul scop de a satisface nevoile membrilor. Care sunt aceste nevoi? Unde sunt localizați membrii? Cât de experimentați și capabili sunt? Care este familiaritatea lor cu, și implicarea în alte cooperative/ forme asociative? Care este dorința lor de a se alătura, de a finanța și de a utiliza o nouă cooperativă?
În ciuda părerii generale în comunitățile în care am lucrat fermierii erau deschiși la cooperare și asociere (vezi fig. 7).
FIGURA 3 Interesul fermierilor din comuna Vidra Ilfov pentru asociere 2014
Date din ancheta de teren Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
FIGURA 4 Stabilirea/Validarea scopului principal al cooperativei marketing
Date din ancheta de teren Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
2. Volumul anticipat al afacerii
Cooperativa trebuie să se asigure că va avea un volum suficient pentru a functiona ca o afacere și pentru a planifica investițiile și echipamente necesare. Care sunt volumele de produse sau inputuri ale membrilor din perioadele recente sau pentru un an tipic? Ce procent din volumul respectiv va fi de vânzare/cumpărare de către membrii cooperativei? Alte aspecte ale analizei ar putea include terenurile cultivate și /sau disponibile, culturi, tehnici și produse agricole, disponibilitatea resurselor și serviciilor necesare, capitalul social al comunității
3. Așteptările potențialilor membri de la cooperativă în termen de servicii ale–acesteia, condiții de acordare, locație? Ce tip de servicii ar trebui oferite, ce ar dori membrii?
4. Opiniile membrilor – participarea potențială a acestora la luarea deciziilor și spiritul cooperativ sunt importante pentru succes. Ce cred membrii despre cooperative, forme asociative, ar participa într-o astfel de organizație?
Chestionarea viitorilor membrii va determina dacă aceștia sunt interesați și pregătiți să participe la o formă asociativă și ce probleme ale afacerilor lor vor putea fi rezolvate prin intermediul acesteia. Pornind de la rezultatele studiului de nevoi ale membrilor, grupul de inițiativă va putea defini misiunea, viziunea și a obiectivele strategice ale formei asociative și va identifica potențialele activități și servicii care pot fi derulate prin forma de asociere. Ulterior se va realiza un studiu de fezabilitate și planul de afaceri al cooperativei.
De exemplu misiunea unei cooperative de marketing va fi de a realiza cel mai bun profit posibil pentru membrii săi, fermierii prin vânzarea produselor acestora la cel mai bun preț. Întregul venit al cooperativei aparține membrilor, nexistând alt “intermediar” care ar putea reduce profitul producătorilor. În aparență simplu, în practică , cu toate acestea, procedurile necesare la nivelul cooperativei sunt destul de complicate.[1]
Misiunea răspunde la întrebările: Pentru cine? Ce? De ce? Cine? și Cum? [2]
Atunci când organizaţia îşi defineşte scopurile sociale şi de afaceri precum şi strategiile prin care le va duce la îndeplinire vom defini și CUM cele două aspecte ale activităţii sale (adică CE) se vor integra. Important este ca scopul economic să nu intre în dezacord cu scopul social al organizaţiei.
Pentru cine?
Declaraţia pentru clienţi ne transmite “pentru cine” funcţionează întreprinderea, identifică membrii populaţiei ţintă, precum şi strategiile de bază pe care le va folosi pentru a ajunge la aceştia.
O formă asociativă poate acţiona pentru a satisface nevoile și interesele unui grup restrâns din comunitate – de exemplu crescători de animale, sau poate acţiona pentru nevoia/interesul general al întregii comunităţi în cazul unei obști sau composesorat.
Definește beneficiarii: Se formulează într-o singură frază, care articulează pentru cine funcţionează întreprinderea, folosind următoarele întrebări ca un ghid:
1. Cine este grupul ţintă al întreprinderii/formei asociative?
2. Care sunt nevoile/problemele acestora pe care forma asociativă le rezolvă?
3. Unde sunt ei localizaţi?
4. Cum ajunge la ei forma asociativă – canale?
Ce? – declaraţia problemei
Cum începe o formă asociativă? De la identificarea unei nevoi. Această nevoie poate să fie:
• O nevoie economică și/sau socială al membrilor
• O nevoie comunitară – de utilități, servicii publice, creare de locuri de muncă pentru categorii defavorizate, protecția mediului sau a patrimoniului, dezvoltare economică locală
Ca răspuns al acestei diversităţi de nevoi pot exista o varietate de scenarii de constituire a unei forme asociative care pot implica mai multe tipuri de stakeholderi, de structuri de proprietate, administrare și control care vizează participarea cât mai democratică a acestora și echilibrarea motivațiilor lor economice cu ethosul și specificul de acțiune responsabilă social al unei întreprinderi de acest tip, și adaptarea acesteia la contextul și oportunităţile oferite de piaţă şi de cadrul de politici publice.
Se impune să subliniem caracterul colectiv al misiunii unei forme asociative, în opoziție cu interesul individual, privat: de la satisfacerea nevoilor/intereselor unui grup până la nevoile/interesele generale ale întregii comunităţi. În acest sens putem spune că avem de-a face cu o „proprietate socială“ sau obştească spre deosebire de proprietatea privată strictă din cazul firmelor capitaliste.
Sursa: Planificare strategică pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale, Manual de instruire, Nicole Raţă, Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală, 2010- op citat[3]
Ce? – declaraţia de scop
Declaraţia de scop descrie “Ce rezultat final va avea munca organizației?”. Declaraţia de scop folosește verbe la infinitiv, cum ar fi “a elimina”, “a creşte”, “a îmbunătăţi” și “a preveni”, indicând o schimbare pozitivă a problemelor pe care forma asociativă le preîntâmpină, ameliorează sau chiar rezolvă. Accentul cade pe rezultate, nu pe metode.
De exemplu în cazul unei cooperative de marketing produse agricole
Scopul unei cooperative este de a face cel mai mare profit posibil pentru membrii săi, agricultorii. Cooperativa colectează produsele și le vinde – în numele fermierilor – la cel mai bun preț pe care îl poate obține. Întregul venit generat aparține apoi membrilor. Nu există nici un intermedar care să reducă profitul producătorilor.
Figura 6 Procesul de dezvoltare a unei întreprinderi cooperatiste
Cooperativa agricolă se înființează, organizează și funcționează pe baza actului constitutiv încheiat sub semnătură privată și atestat de avocat, care cuprinde decizia de asociere, lista membrilor fondatori, valoarea părților sociale subscrise de fiecare, însoțit de statut. Actul constitutiv al cooperativei agricole va cuprinde în mod obligatoriu:
– denumire și sediu;
– tipul și gradul cooperativei;
– identificarea membrilor fondatori (nume și prenume, locul și data nașterii, domiciliul, codul numeric personal, cetățenia persoanelor fizice, iar pentru persoane juridice denumirea, sediul profesional, numărul din Registrul Comertului, CUI).
Statutul cooperativei agricole va cuprinde în mod obligatoriu:
– obiectul de activitate, cu enumerarea completă a activităților și durata de funcționare a cooperativei agricole;
– Drepturile și obligațiile membrilor cooperatori și cooperativei agricole;
– condițiile în care se dobândește sau se retrage calitatea de membru cooperator, precum și condițiile în care poate fi exclus;
– numărul și valoarea nominală a părților sociale, numărul minim și limita maximă de părți sociale subscrise și vărsate, menționarea aportului fiecărui membru cooperator (în numerar și/sau natură), valoarea aportului în natură și modul evaluării, precum și data la care se va vărsa integral capitalul social subscris și modalitatea de vărsare a părților sociale;
– modalitatea prin care Adunarea Generală aprobă şi modifică statutul şi regulamentele interne, contractul cadru pe minimum 3 ani, urmărind relaţiile dintre cooperativa agricolă şi membri, normele interne şi procedurile specifice;
– reguli privind alegerea, componența și atribuțiile adunării generale, a consiliului de administrație, directorului executiv și ale cenzorilor, atribuțiile și întinderea obligațiilor acestora;
– modul de dizolvare și lichidare a cooperativei agricole;
– modul de distribuire a profitului net sau a acoperirii pierderilor rezultate la sfârșitul exercițiului financiar, modul de formare a cotei minime a fondului de rezervă;
– modul de convocare a adunărilor generale, a consiliului de administrație și condițiile de validitate a hotărârilor acestora;
– mențiunea expresă că valorificarea producției membrilor cooperativei agricole se va realiza pentru minimum 50% din producția totală comercializată de fiecare membru, precum și că producția destinată vânzării aferente terenurilor și efectivului de animale cu care membrii participă în cooperativa agricolă se valorifică conform acordului dintre membri și cooperativa agricolă;
– mențiunea expresă conform căreia cooperativa agricolă nu poate efectua operațiuni de colectare, vânzare și procesare a producției primare pentru nonmembri care sa însumeze mai mult de 30% din cifra de afaceri aferentă acestor operațiuni;
– evidențele contabile specifice sistemului cooperatist, altele decât cele prevăzute în Lg. nr. 82/1991–legea contabilitatii;
Sursa Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004 cu modificările și completările ulterioare
Actul constitutiv și statutul cooperativei agricole se semnează de membrii fondatori. Cooperativa agricolă se înregistrează la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială își are sediul.
O analiză cuprinzătoare de fezabilitate va fi necesară, și aceasta ar trebui făcută de un expert – un practician experimentat care va ajuta Comitetul de inițiativăsă determine dacă Cooperativa propusă este fezabilă, pe baza ipotezelor bine determinate, a informațiilor colectate privind potențialul de utilizare a serviciilor cooperativei de către membri și o analiză a pieței. Un studiu de fezabilitate oferă perspective mai de detaliu și mai precise asupra sectorului/industriei respective – sectorului de activitate în care cooperativa își propune să acționeze. Comitetul de inițiativă prezintă rezultatele analizei studiului de fezabilitate potențialilor membri utilizatori. Grupul discută recomandarea și decide dacă să procedeze.
Figura 7 De la idei de afaceri la planuri de afaceri fezabile
Comitetul de Inițiativă va trebui să elaboreze cu ajutorul unui profesionist familiarizat cu modelul de afaceri cooperatist un plan de afaceri detaliat, pornind de la studiul de fezabilitate care va avea deja informațiile necesare pentru fundamentarea planului. Un plan de afaceri va detlia modul în care afacerea va funcționa în cadrul pieței. Planurile de afaceri acționează ca o hartă organizațională pentru noua cooperativă de urmat pe măsură ce începe operațiunile.
Poate părea simplu să organizezi un proces de marketing de produse sau de aprovizionare cu inputuri. În practică se dovedește că este destul de complicat.
În cazul unei cooperative de marketing este necesar ca membri să se asigure că:
În acest scop membri vor numi un comitet de management și posibil un manager.[4] Aceștia se vor ocupa de partea economică și anume:
– Stabilirea costurilor de realizarea a activităților de marketing ale cooperativei (salarii, transport, etc ? Cine și cum va acoperi aceste costuri – membrul, cooperativa?
– Modalitatea de plată către membri – de obicei membri doresc să vândă marfa cu plata pe loc la livrare, dar cooperativa nu va putea plăti până nu va încasa la rândul său.
Comitetul și managerul vor fi responsabili de conducerea cooperativei astfel încât fermirii membri să beneficieze cu adevărat de faptul că sunt membri.
Cooperativa Lunca Someșului a descoperit că angajarea unui manager de vânzări cu normă întreagă este necesară. Membrii au decis că au nevoie de o persoană externă, un profesionist instruit în vânzări, care poate fi atât imparțial, cât și cu experiență în marketing și management.
Acest prim angajat a avut o contribuție majoră la dezvoltarea cooperativei, prin introducerea colaborării cu supermarket-urile (la numai 4 luni de la înregistrarea formală a organizației), după ce și-a dat seama că vânzarea doar pe piețele angro nu era un avantaj pentru cooperativă. Piețele en-gross au fost puțin reticente atât în oferirea de documente financiare, cât și în cumpărarea varietății limitate de produse pe care o avea cooperativa, solicitând atât fructe, cât și legume. Astfel, primul manager de vânzări a inițiat comunicarea cu supermarket-ul din zonă. Vânzarea directă către supermarket-uri, imediat după înființare, a condus la o creștere a încrederii membrilor în cooperativă. Odată cu rezultatele îmbunătățite a apărut și interesul altor fermieri din localitățile (cum ar fi Câmpia Turzii) și județele învecinate de a se alătura cooperativei.
Cooperativa, care este deținută în proporție egală de cei 15 membri ai săi, fermieri, funcționează ca intermediar, preluând bunurile de la aceștia și comercializându-le către doi clienți mari principali și 5-6 alți clienți mai mici. Legumele sunt aduse la depozitul cooperativei, ambalate și etichetate de fermieri, după care Cooperativa, cu camionul său complet echipat, le transportă la depozitele clienților. Întregul proces este coordonat și urmat cu atenție de managerul de vânzări, care comunică atât cu producătorii / fermierii, cât și cu clienții.
Prin contractele cu membrii se stabilește cota de producție pe care acesta se angajează să o vândă prin cooperativă. Cooperativa rețineun procent – de exemplu la Cooperativa Lunca Someșului acesta era de 9% – din prețul final negociat cu comercianții pentru a se i acoperi cheltuielile cooperativei. Procentul este votat în fiecare an și poate fi modificat dacă situația financiară o cere.
Instrumente utile
Fise de post Director / Director vanzari /Atribuții și Responsabilități:
Sursa: https://www.uncsv.ro/despre-cooperative/cum-sa-administrezi-o-cooperativa-agricola-de-succes.html
Contract cu membri/Contract De Angajament Cooperativ
1. Părțile
1.1. Membru cooperator, subsemnatul (P.F.) / Subscrisa (P.J.) ………………………………………………………cu domiciliul/sediul social în (localitatea) ……………………….., str. …………………………………. nr. …………….., ……….., județ/sector …………………………………, adresa de livrare …………………………………………………………………………………………… având CNP/ înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului …………………………………………., sub nr. …………….. din ……………………………, cod fiscal nr. ……………………… din ……………………………, având contul nr. …………………………, deschis la ………………………, reprezentată de ………………………………….., cu funcția de ………………………………….., în calitate de cumpărător/vânzator,
1.2. Cooperativa Agricolă………………………………………., cu sediul social în (localitatea) …………………….., str. ……………………………….. nr. ………………….., bloc …………., scara ……….., etaj …….., apartament ……., județ/sector …………………………………, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului ………………………………………, sub nr. ………………… din ……………………………, cod fiscal nr. ……………………. din ……………………………., având contul nr. …………………………, deschis la ………………………, reprezentată de ………………………………….., cu funcția de ………………………………….., în calitate de vânzător/cumpărător,
Preambul:
Luând la cunoștință și asumându-ne prevederile din legislația cooperației agricole, statutul cooperativei, și regulamentele interne, noi părțile semnatare ne exprimăm acordul liber de voință pentru cooperare și ne obligăm la respectarea prezentului contract de angajament cooperativ pentru o perioadă de minimum trei (3) ani fiscali consecutivi cu începere de la data semnării.
2. CONDIȚII DE ANGAJAMENT:
2.1. Cooperativa Agricolă, prin reprezentații săi, conform atribuțiilor statutare, se angajează să:
2.1. 1. Stabilească o strategie de piață în scopul echilibrării raportului cerere-ofertă, precum și garantării unor venituri certe și echilibrate membrilor săi;
2.1.2. Elaboreze și să aplice unitar tuturor membrilor, reguli comerciale specifice activității cooperativei și să prevină conflictele de interese;
2.1.3. Coordoneze direct activitățile operaționale de logistică, achiziții, administrative, planificare;
2.1.4. Realizeze centralizarea necesarului de inputuri, organizarea licitației și aprovizionarea membrilor, optimizând costurile de producție ale acestora;
2.1.5. Ofere informații constant privind prețurile practicate de traderi, asigurând certitudinea celui mai bun preț raportat la calitate în acel moment, să încheie contracte și să tranzacționeze producția membrilor cooperativei agricole;
2.1.6. Negocieze, realizeze și să respecte contractele semnate de cooperativă cu terții, obținând cele mai bune condiții posibile de tranzacționare la acel moment în piață, ținând cont în contractele derulate de cooperativă de următorii factori de influență: data și mărimea comenzilor, grafice de livrări și termene limită, returnarea mărfurilor, preț obținut și tarife prestări, termene și modalități de plată(perioadă de plată, plată în avans, reduceri, facturare, sancțiuni aplicabile pentru întârzierea efectuării plăților, garanția de plată), transfer de riscuri, transfer de proprietate și clauza de păstrare a dreptului de proprietate, proprietatea intelectuală, asigurarea unui echilibru contractual bilateral, declarare calamitate și invocare forța majoră, prescripția – legislația aplicabilă.
2.1.7. Asigure că maximul de părți sociale deținute de un membru este de 20%;
2.1.8. Aleagă în Consiliul de administrație, membrii cooperatori deținători de părți sociale cu o vechime mai mare de 2 ani;
2.1.9. Efectueze operațiuni de colectare, vânzare și/sau procesare a producției primare pentru membri, care la nivel de cooperativă să fie de minimum 70% din cifra de afaceri aferentă fiecărei operațiuni;
2.1.10. Țină registrele prevăzute de lege și să facă demersurile legale necesare către cenzor pentru sigilarea și vizarea anuală;
2.1.11. Asigure și să răspundă de întocmirea dărilor de seamă, a proiectului bugetului de venituri și cheltuieli, a execuției bugetare și a situațiilor financiare anuale, sau ori de câte ori i se solicită acest lucru de către membri;
2.1.12. Transmită lunar raportul de activitate financiară, în excel, completat de contabilitate și să raporteze săptămânal tuturor membrilor activitatea depusă, în format electronic, potrivit modelului realizat la nivelul Uniunii de Ramură;*
2.1.13. Promoveze valorile cooporatiste în toate relațiile profesionale, prin conduita și luările de poziție exprimate.
2.2. Membrul cooperator se angajează să:
2.2.1. Achiziționeze minimum 50% din produsele sau obiectele necesare funcționării sale și pe care cooperativa i le poate oferi;
2.2.2. Livreze minimum 50% din produsele valorificate, prin intermediul cooperativei și care fac obiectul acesteia;
2.2.3. Livreze cooperativei cantitatea agreată cu aceasta, respectând prevederile lit. i2 alin. (2) art. 11 din Legea Cooperației Agricole și să obțină prin intermediul cooperativei cantitatea contractată de produse sau obiectele necesare pentru exploatare;
2.2.4. Accepte condițiile speciale negociate de cooperativă în numele său cu terții, privind colectarea și vânzarea;
2.2.5. Utilizeze, în măsura nevoilor, serviciile pe care cooperativa i le poate oferi pentru funcționarea sa;
2.2.6. Subscrie la capitalul social și să verse părțile sociale subscrise potrivit art. 15 din Legea Cooperației Agricole și angajamentelor prevăzute în actele constitutive, în regulamentele și în procedurile interne ale cooperativei.
2.2.7. Citească și să respecte prevederile Legislației specifice Cooperativei, Statutul, Regulamentele Interne, termenele și condițiile generale de cumpărare-vânzare, referitoare la condițiile de contribuție, achiziții și prestări servicii;
2.2.8. Recunoască că statutul de membru al cooperativei presupune angajamentul de a respecta statutul cooperativei și regulamentele sale interne;
2.2.9. Fie de acord să prezinte garanții financiare suficiente și să își asume că va plăti efectiv sumele datorate la data scadenței, în conformitate cu legislația în vigoare și să accepte în mod explicit acoperirea integrală a eventualelor prejudicii cauzate cooperativei agricole.
3. Condiții Generale
3.1. Prezentele condiții generale se aplică oricărei tranzacții încheiate între membri și Cooperativă derivând din tranzacțiile cu furnizorii și clienții. Orice caz tratat sau rezolvat prin corespondență poștală sau email este considerat a fi încheiat la sediul social al cooperativei și se consideră încheiat numai după acceptarea comenzii din partea furnizorilor/clienților;
3.2. Membrul se angajează să respecte Condițiile Generale de vânzare-cumpărare și, în special, prețuri, tarifele, discounturi, penalizari și rabaturile în vigoare;
3.3. În absența unui refuz scris, orice comandă de vanzare-cumpărare de bunuri implică acceptarea formală a condițiilor generale de vânzare-cumpărare la nivel de cooperativă, care, ca singură bază a negocierii comerciale prevalează asupra oricărui alt contract al Membrului, și ale căror dispoziții pot fi aplicate numai dacă au fost acceptate în mod expres de către Cooperativă în urma unei negocieri echilibrate, completate, în mod corespunzător cu prevederile Codului Civil din România;
3.4. În conformitate cu reglementările legale în vigoare, Cooperativa își rezervă dreptul de a deroga de la anumite clauze ale prezentelor condiții generale de vânzare-cumpărare, în funcție de negocierile făcute cu Membrul, prin stabilirea unor condiții speciale de vânzare sau bonuri de comandă personalizate;
3.5. Prezentul angajament va fi reînnoit prin acord tacit pentru perioade succesive de trei (3) ani fiscali, cu excepția cazului în care una dintre părți îl va denunța prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire cu cel puțin trei (3) luni înainte de expirarea perioadei actuale de angajament;
3.6. Modificarea drepturilor și obligațiilor părților, vor putea fi efectuate doar prin act adițional, cu acordul ambelor părți, cu excepția actualizării prezentului contract de angajament cooperativ, unilateral automat de către cooperativă, odată cu modificarea și completarea legislației specifice, statutului, regulamentelor interne, cu aprobarea Consiliului de Administrație.
4. Condiții individuale
4.1. Membrul cooperator se înscrie în cooperativa agricolă cu suprafața totală de … ha conform declarației de suprafață APIA sau adeverință de rol de la Primărie.
4.2. Structura de culturi va fi comunicată anual, la începutul unui nou an agricol, care constituie anexa la prezentul contract.
4.3. Cantitățile de produse agricole comercializate prin/către cooperativă vor fi menționate în declarațiile pe propria răspundere întocmite la sfârșitul fiecărui fiecărui an calendaristic și vor fi utilizate pentru acordarea scutirilor la plata impozitelor și taxelor.
Încheiat astăzi, . . . . . . . . . ., în 2 exemplare, fiecare având valoare de original.
Membru Cooperativa Agricolă……………
Nume și Prenume/ SC … SRL Director Executiv/ Director Comercial
Sursa: https://www.uncsv.ro/despre-cooperative/cum-sa-administrezi-o-cooperativa-agricola-de-succes.html
Capitalul este crucial. Fără o anumită sumă de bani (capital), o cooperativă de marketing de exemplu nu își poate ajuta membrii. Gândiți-vă la toate cheltuielile implicate în colectarea, depozitarea și comercializarea produselor. [5]
Mijloace fixe
Un depozit va trebui să fie cumpărat sau închiriat, astfel încât membrii cooperativei să poată aduce toate produsele lor împreună într-un singur loc. Fără acestea cooperativa nu poate funcționa. Ele nu sunt pentru re-vânzare – mijloacele fixe ale cooperativei vor fi utilizate timp de mai mulți ani în derularea afacerii.
De exemplu Cooperativa Gheorghe Doja în 2 ani de la constituire – a achiziționat 7800 mp teren intravilan și s-au apucat de construcția unui depozit care a fost extins la 8000 mp, pentru producția pe care o valorifică, cu toate utilitățile necesare, inclusiv stație de spălare și ambalare legume-fructe, un solar pentru răsaduri, spațiu amenajat pentru utilaje, depozitarea produselor de protecția plantelor și fertilizanților, separat platformă pentru cisterne carburanți, o fitofarmacie și clădiri administrativ.
Capital de lucru
Cooperativa va avea nevoie de lichidități pentru a plăti membrilor produsele livrate. (Mai târziu, va putea recupera acești bani atunci când vinde produsele pe piață, dar fermierii vor dori cel puțin o “plată în avans” la livrare.
Cooperativa Lunca Someșului de exemplu cumpără produsele (legumele) de la membri, apoi le vinde în continuare, cu un preț relativ mai mare, diferitelor supermarket-uri. Procesul funcționează astfel: cooperativa vinde produsele membrilor supermarket-urilor cu un preț, din care deduce cheltuielile de funcționare și apoi distribuie restul între membri, în funcție de cantitatea livrată. Fermierii sunt plătiți de cooperativă la sfârșitul fiecărei luni (până pe data de 25 pentru luna precedentă), iar supermarket-urile plătesc cooperativa la 15 sau 25 de zile după livrare. Un astfel de aranjaemt este potrivit pentru cazul legumelor proaspete.
În cazul cerealelor se poate opera diferit – se poate plăti membrilor un avans atunci când livrează marfa. După vânzarea finală a produselor membri primesc plata finală. Dar și din această plată finală cooperativa va păstra o parte pentru a funcționa, cheltuieli neprevăzute și un mic profit care va fi reinvestit.
Costuri de funcționare
O întreprindere cooperatistă are costuri. Personalul trebuie să-și primească salariile, activele și stocul de marfă trebuie să fie asigurate, podusele trebuie transportate de la fermier la cumpărător etc. Cum poate finanța cooperativa toate aceste costuri de funcționare?
Cooperativa nu poate da membrilor toți banii care au fost primiți pentru produsele agricole comercializate. Cooperativa trebuie să păstreze o parte din sumele încasate ca și COMISION sau TAXĂ pentru a plăti costurile sale de funcționare. Deci, înainte de a da membrilor plata lor finală, cooperatorii trebuie să fie de acord să lase un comision din veniturile obținute.
Capitalul sau fondurile necesare cooperativei pot proveni din surse diferite cum ar fi:
– Aportul membrilor – capitalul social
Membri pun fiecare o sumă mică de bani, corelată cu suprafața exploatată sau efectivul de animale crescut ceea ce le va oferi părți sociale în cooperativă. Aceasta se numește “capital social”.
– Repartizarea rezultatelor cooperativei
– Credite
Fiind fermieri de multe ori mici și mijlocii este posibil ca membrii să nu poată contribui cu toți banii de care are nevoie cooperativa pentru a începe afacerea. Prin urmare, este posibil ca cooperativa să fie nevoită să solicite împrumuturi sau contribuții din alte surse, de exemplu fonduri europene sau bănci.
De exemplu Cooperativa Gheorghe Doja în 4 ani de la înființare a achiziționat, prin credit bancar pe 8 ani, al doilea depozit, de cca 1700 mp având acum 2 depozite, cooperativa deține o parte importantă din capacitățile de depozitare legume-fructe din județul Ialomița.
Finanțări nerambursabile
Profiturile relativ mici obținute din vânzarea produselor agricole duce la o rată scăzută a investițiilor, deoarece abia acoperă salariile, chiria, combustibilul, taxele de certificare, reparațiile camionului etc. Lipsa investițiilor duce la o logistică slabă, astfel încât cooperativa nu se poate extinde într-un ritm mai mare. Pentru a îmbunătăți situația financiară și a începe să investească, cooperativele accesează finanțări europene.
De exemplu Cooperativa Agricolă „Fermierul Nădlăcan” este o cooperativă agricolă care are deja 3 proiecte cu finanțare europeană. Membrii nu au venit cu propria contribuție la finanțarea acestor proiecte; toate cofinanțările s-au făcut cu împrumuturi bancare, garantate de unii membri. Fiecare membru a împrumutat cooperativa cu suma de 20.000 lei în 2019 pentru implementarea investiției, sumă pe care cooperativa o va restitui după finalizarea lucrărilor.
[1] Basic economics of an agricultural co-operative – a learning element for staff of agricultural cooperatives – International Labour Office, Geneva © MATCOM 1978-2001
[2] Mișu, Silvia et all Ghidul managerului de întreprindere socială –Fundația pentru dezvoltarea societății civile Institutul de Economie Socială 2012
[3] Mișu, Silvia et all Ghidul managerului de întreprindere socială –Fundația pentru dezvoltarea societății civile Institutul de Economie Socială 2012
[4] Basic Economics of an Agricultural Cooperative Internatonal Labor Organisation 1978-2001-MATCOM
[5] Basic Economics of an Agricultural Cooperative Internatonal Labor Organisation 1978-2001-MATCOM