Obștile și composesoratele românești

Despre proiect

Obștile și composesoratele de pădure și pășune se găsesc pe toată întinderea munților Carpați în diferite forme de organizare. În prezent, un număr de peste 1700 de astfel de forme asociative sunt înregistrate și dețin în devălmășie peste 850.000 ha de păduri și peste 100.000 ha de pășuni. Baza lor materială este foarte diversă, anumite forme asociative deținând suprafețe mari de păduri cu vârsta de peste 100 de ani, iar altele păduri tinere pe suprafețe mici, sau în anumite cazuri doar suprafețe de pășune, izlazuri ale satelor sau goluri de munte.

Obștile și composesoratele sunt foarte importante la ora actuală pentru comunitățile locale montane. Prin ele, majoritatea locuitorilor acestor sate beneficiază de dreptul de proprietate si folosință a resurselor. Cu toate acestea, parcursul lor instituțional nu este ușor, iar marea lor diversitate face dificilă orice încercare de a le considera împreună în reglementări sau inițiative de legiferare standard.

Cercetarea extensivă a obștilor și composesoratelor românești este fără precedent. Baza noastră de date cuprinde 329 de obști și composesorate de pe tot teritoriul României. Am colectat date de la 20% din totalul acestora în România, reprezentând aproape 1/2 din pădurile deținute în comun și aproape 1/3 din suprafața pășunilor deținute în acest mod.

Mai multe informații aici.

Echipa de cercetare

MONICA VASILE
Director de proiect, membră Laboratorul de Solidaritate
Monica este antropolog de mediu. A condus și efectuat numeroase cercetări de teren etnografice și sondaje sociologice în comunitățile Munților Carpați. Subiectele sale de cercetare sunt: bunuri comune, păduri, practici pastorale, exploatări forestiere și comerț, relații om-animale, conservarea naturii și resălbăticire. În prezent, este afiliată la Centrul Rachel Carson pentru Mediu și Societate (Rachel Carson Center for Environment and Society), München, Germania.
monica.vasile01@gmail.com; www.researchgate.net/profile/Monica_Vasile4

 

IRINA OPINCARU
Cercetător, membră Laboratorul de Solidaritate
Irina este sociolog, doctorand la Școala Doctorală de Sociologie a Universității din București, România. Are o vastă experiență de cercetare, atât academică, cât și aplicată, în domeniile cooperației, economiei sociale și excluziunii financiare.

irina.opincaru@sas.unibuc.ro

 

GEORGE IORDACHESCU
Cercetător
George este antropolog social interesat de ecologie politică și de construcția și protecția patrimoniului natural. Titlul cercetării sale de doctorat la IMT Lucca, Italia, este “Producția și protecția sălbăticiei în Europa de Est: spre o critică sintetizată a conservării neoliberale și impactul acesteia asupra mijloacelor de subzistență în păduri”.
george.iordachescu@gmail.com; www.imtlucca.it/george.iordachescu

 

STEFAN VOICU
Cercetător
Stefan este doctorand în Sociologie și Antropologie Socială la Universitatea Central Europeană, Budapesta, Ungaria. Cercetările sale analizează interacțiunea dintre putere, capital și mediu în obștile și composesoratele românești și fermele de subzistență din sud-estul României.
voicu_stefan@phd.ceu.edu

 

ARRYN SNOWBALL
Asistent de teren
Arryn este artist vizual. Este Doctor în arte vizuale la Queensland College of Art, Australia, unde a predat pictură în perioada 2005-2012. A ținut expoziții solo în Brisbane, Sydney, Canberra și Melbourne. Contribuie la proiectul nostru cu editarea conținutului vizual și scris și fotografie de teren pentru arhiva vizuală a obștilor și composesoratelor.
www.arrynsnowball.com

Metode de cercetare

1. Cartografierea socială

Metoda: anchetă socială națională: peste 300 de consilii de conducere a formelor asociative
Proiectul își propune descrierea unui număr mare de obști și composesorate pe toată întinderea Carpaților României, pe o serie de dimensiuni:

  • Cadru de funcționare / context; modalități de a guverna formele asociative, legi și instituții, norme cutumiare, instrumente de a organiza accesul la resurse, de monitorizare și management.
  • Practici locale asociate cu forme noi de management și utilizare a resurselor
  • Relația cu mediul înconjurător practici de tăiere și gospodărire a masei lemnoase, practici legate de pășunat

​2. Etnografie multi-site / comprehensiunea formelor asociative

Metoda: studii de caz aprofundate in locații selectate din județele Gorj, Vâlcea, Argeș, Maramureș, Harghita

Interviuri în profunzime cu peste 20 de membri în fiecare locație aleasa pentru studiul de caz – actori cheie și membri în formele asociative

3. Analiza de documente

  • ​Colectare și analiza hărților forestiere și cadastrale, registre cu membri, bugete, statute și reglementari curente și istorice
  • Cercetare de arhivă la Arhivele Naționale, în județul Hunedoara

4. Înregistrarea fotografică / Arhiva de imagini a formelor asociative

  • Crearea unei arhive fotografice a formelor asociative contemporane, prin fotografierea aspectelor esențiale legate de guvernanța, membri, bunuri și resurse, evenimente legate de forme asociative, cum ar fi adunările generale.

Mai multe informații aici.

Rezultate

Câte. Câți. Cât. Din cercetarea noastră în cadrul prezentului proiect, prin combinarea informației din diferite surse, se poate spune că în Munții Carpați români există aproximativ 1500 de obști și composesorate, numărând peste 873.000 ha de pădure, 14% suprafața totală împădurită a țării. Această cifră oficială este prezentată pentru “formele asociative tradiționale” de către Curtea de Conturi a României într-un raport din 2014; alte surse indică alte cifre, cum ar fi 788.694 ha (anul 2015) din raportul oficial al Ministerului Pădurilor și Apelor. În plus, estimările noastre arată că obștile și composesoratele administrează în comun aproximativ 300.000 ha de pășune. Resursele sunt deținute și gestionate de peste 400.000 de membrii obșteni sau composesori.

Beneficii Membrii percep ca principal folos al apartenenței la obște / composesorat faptul că primesc lemn de foc, acces la pășune și venituri în bani, proveniți din activitățile comerciale ale formei asociative. Lemnele de foc sunt extrase și distribuite către gospodării, pentru încălzire și gătit, fără să existe alternative locale de obținere a acestor resurse. În unele regiuni, obștile și composesoratele sunt orientate în principal către furnizarea de venituri individuale și a dividendelor în numerar obținute din exploatarea forestieră și subvențiile comerciale. Rezultatele cercetărilor sugerează că veniturile individuale astfel obținute nu sunt, în medie, în mod semnificativ ridicate, nu constituie o sursă primară de, ci un venit suplimentar. Membrii pot, de asemenea, să pască animalele gratuit și să primească o cotă de lemn de foc la jumătate de preț.

În multe cazuri, obștile și composesoratele asigură bunăstarea comunității, mai ales în zona de est a Vrancei și județele transilvănene din Est (Harghita și Covasna). Aici obștile și composesoratele contribuie la repararea infrastructurii, a clădirilor publice, a școlilor și a drumurilor. Bisericile sunt adesea sponsorizate, deoarece sunt clădiri importante ale comunității, cu care oamenii obișnuiți se mândresc și în care doresc să investească. Ele oferă, de asemenea, burse pentru studenți, mai ales în zonele estice ale Transilvaniei. În mod tradițional în aceste zone, composesoratele sponsorizează grupuri locale de muzicieni, echipe de fotbal și alte activități de tineret.

Guvernanță. Membrii aleg un Consiliu de Conducere / Director, format în mod obișnuit din cinci membri și, printre membrii consiliului, un președinte. De asemenea, ei aleg o comisie de cenzori, compusă din trei membri. Consiliile sunt temporare (între 2 și 5 ani). Cadrul normativ este prevăzut de Statut, un document care conține norme și reglementări aprobate și susținute legal. Teoretic, statutele pot fi modificate în orice moment, cu condiția ca Adunarea Generală a membrilor să ratifice modificările. Cu toate acestea, în practică, acest lucru este dificil de realizat deoarece, de obicei, există un prag de participare a 2/3 din membri pentru susținerea schimbărilor, prag care nu poate fi aproape niciodată îndeplinit. Cele mai multe decizii privind obștile și composesoratele sunt luate de Adunarea Generală a membrilor.

Mai multe informații aici.

Instituții gazdă

Pentru mai multe informații și detalii suplimentare vă rugăm să accesați pagina dedicată proiectului.

Back To Top